Cerul era palid,
Soarele fierbea pe el,
Ingerii stateau de-o parte,
Trist era si blandul Miel.
In miez de noapte,
Cand felinarul lumii era stins,
Cand doar stelele parca zambeau,
Se auzea un glas parca invins.
Domnea tacerea...
Un fosnet vag parca se plimba,
Si-o rugaciune infierbantata,
Catre ceruri se inalta...
''Greu imi e paharul,
Greu imi este ca sa-l beau,
O...daca este cu putinta...
Ia-l Tu,nu ma lasa!
Dar fie, Tata,
Voia Ta, nu voia Mea,
Vreau sa trec prin toate,
Toate spre slava Ta!
Valul tacerii...a fost zdrobit,
De strigatul tradarii,
Raul parca a biruit,
Totul parca moare....
Se da sentinta...
"Sa fie rastignit!!!"stiga multimea,
La moarte este condamnata,
Intruparea dumnezeirii...
Soarele dogoritor,
Si-a ascuns fata printre nouri,
Mielul sfant a fost junghiat
Iubirea a fost zdrobita...
Un glas din nou strapunge cerul...
''Tata, iarta-i, caci nu stiu ce fac,
In mana Ta imi incredintez duhul
Primeste-Ma in slava Ta!
Valul rautatii...parea ca a castigat,
Si moartea parca domnea peste lume,
ISUS insa a INVIAT!
Si moarte este doborata.
Cerul zambeste din nou,
Si soarele luceste tot mai tare,
Viu este al nostru Domn,
Ne-a adus in dar IERTARE!
Viu sa fie si in inima ta
Sa te bucuri impreuna cu Biruitorul,
Viata e scurta,nu uita,
De esti cu El...te asteapta cerul.
Bucurati-va si bateti din palme,
Caci boltul mortii El a invins,
Fiti fericiti,laudati-L
Caci a murit dar este VIU!